I. Fundamentarea conceptelor; elemente de “vocabular” şi “gramatică” specifice disciplinei studiate.
definirea obiectului eticii, ca disciplină filosofică;
-explicarea sintagmei « funcţie publică » ;
- etimologia cuvântului « deontologie » ;
- definirea funcţiei publice de către lege (explicarea celor doi termeni: atribuţii şi responsabilităţi);
II Etica funcţionarului public
Familiarizarea cu câteva momente importante din etica normativă (Aristotel, Platon, Spinoza, materialiştii francezi, Kant, Hegel, Habermas)
- îmbinarea dintre dimensiunea filosofică şi semnificaţia juridică; relaţia dintre cele două dimensiuni în economia definiţiei funcţiei publice ;
- primatul datoriei în doctrina etică (modernă) a lui Immanuel Kant; evidenţierea deosebirilor dintre imperativul categoric şi imperativul ipotetic;
- egoismul etic şi tendinţa de a-i domina pe alţii (familiarizarea cu doctrina etică a lui Th. Hobbes, paralel cu cea a lui Jean-Jacques Rousseau) ;
- cerinţa primatului responsabilităţii faţă de răspundere vis-a-vis de funcţionarul public ;
- formularea definiţiei funcţiei publice.
III. Deontologia în funcţia publică.
-consideraţii generale privind deontologia funcţionarului public (exigenţele statului de drept ; suveranitatea legii dincolo de interesele individuale) ;
-calitatea de cetăţean a funcţionarului public şi consecinţele acesteia pentru exercitarea funcţiei publice;
-obligaţiile funcţionarului public (obligaţiile profesionale şi cele care exced funcţiei îndeplinite) ;
IV. Principii de bază în deontologia funcţionarului public.
-principii constituţionale ;
-principii legale ;
-prezentarea şi analiza (punctuală) Codului de conduită administrativă al funcţionarilor publici (Legea 7 din 2004).
-particularităţi ale deontologiei aplicabile diferitelor categorii de funcţionari publici.





