DREPT INTRENAȚIONAL ȘI AL UNIUNII EUROPENE

Deschiderile societăţii româneşti de după anul 1990, societate care, în mod firesc, este tot mai profund raportată la realităţile societăţii internaţionale, în general, şi ale celei regionale europene, în special, au condus la o orientare, fără echivoc, către organizaţiile internaţionale care, în timp, şi-au dovedit caracterul viabil. Această orientare s-a concretizat în dobândirea de către România a statutului de stat membru al Consiliului Europei, a celui de stat partener al N.A.T.O., invitat la negocierile pentru aderare şi, nu în ultimul rând, a statutului de stat asociat, candidat la aderare, al Uniunii Europene.

    În acord cu realitatea, planurile de învăţământ ale facultăţilor de drept, şi nu numai, au fost actualizate, incluzând discipline care presupun cunoaşterea, înţelegerea, dar mai ales, modalităţile specifice de aplicare a normelor care guvernează raporturile stabilite de aceste organizaţii internaţionale, cu alte organizaţii internaţionale, cu statele membre şi cu cele nemembre ori cu persoanele fizice şi juridice ale acestora. Astfel, începând cu anul universitar 1995 – 1996, planul de învăţământ al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” include, alături de alte discipline, şi pe cea care are relevanţă pentru integrarea în Uniunea Europeană, gradual având caracter facultativ, opţional şi, în prezent, obligatoriu, şi anume “Dreptul comunitar” (general şi instituţional).