Pregătirea examenelor de licenţă şi dizertaţie : sugestiile psihologului

Pentru că examenele de semestru, licenţă şi dizertaţie se apropie grăbite,  propun  studenţilor – in special celor din anii terminali să acorde atenţie sfaturilor psihologului Stela Neamţ cu privire la organizarea procesului de învăţare în această perioadă.

Sugestiile din articolul următor sunt binevenite în vederea eficientizării procesului de învăţare, printr-o mai buna organizare a întregii activităţi, printr-un mai bun management al timpului, prin evitarea panicii şi o mai bună gestionare a stresului .

Vă dorim mult success !

,,Suntem concentraţi mai degrabă asupra macroeconomiei vieţii noastre şi nu-i observăm microeconomia modul în care fără să ştim ne modelăm comportamentele. Constatăm doar că lucrurile merg bine sau dimpotrivă că merg prost fără să realizăm că noi suntem sursa binelui sau răului.

Analiza funcţională evidenţiază contextul în care se manifestă comportamentul dezadaptativ de tip evitativ şi substituitiv vis-a-vis de timpul care ar trebui să fie dedicat parcurgerii bibliografiei de specialitate si pregatirii materialului pentru examen, lucrarii de licenţă, disertatie, doctorat.

Studiile in psihologie au aratat ca, orice activitate, oricât de dezirabilă, necesită în faza de început un efort, un consum de resurse fizice sau mentale. Înainte de a fi uşor orice lucru e greu, amânarea întreruperii sarcinii întăreşte comportamentul dezirabil, iar întreruperea favorizează evaziunea în alte activităţi, care pot fi eventual plăcute, dar nu ne fac mai eficienţi.

Întărirea diferenţială prin aplicarea concomitentă a întăririi comportamentului dezirabil şi a extincţiei comportamentelor indezirabile necesită următoarele operaţii:

  • Definirea precisă a comportamentului ţintă – ”nu vom spune “vreau să studiez mai mult”, ci “vreau să studiez 6 ore, zilnic, de la 13 la 19”. Psihologii spun, ca acest lucru poate să fie extrem de dificil de realizat la început, astfel în prima fază trebuie să ne stabilim un obiectiv realist uşor de urmat, avem nevoie de un program care să ne ducă treptat la obiectivul ţintit: ne deschidem o agendă care va sta pe biroul în care ne propunem: în primele 2 zile (o ora pe zi de la 16 la 17), următoarele 3 (2 ore, de la 16 la 18) …si tot asa, pana ajungem la obiectivul propus la 6 ore zilnic.
  • Identificarea comportamentelor indezirabile – Comportamentul dezirabil, persistenţa în sarcină pe care dorim să-l accelerăm: scrierea lucrărilor şi parcurgerea bibliografiei de specialitate, nu este întărit, ci dimpotrivă prin elementele substituitive favorizăm mai degrabă evaziunea şi evitarea comportamentului dorit. Neparcurgând bibliografia de specialitate, nu avem nici inspiraţie şi nu putem să scriem  ceva satisfăcător,  psihologii ne explica, ca trăim astfel o stare aversivă: nemulţumire de sine, frustrare şi ne folosim de diverse elemente substituitive şi  întrerupem execuţia comportamentului dezirabil. Această evaziune din activitate este întărită prin: vorbitul la telefon, consumul de cafea, deschiderea televizorului, verificarea casuţei postale pe e-mail, discuţii cu membrii familiei, toate activităţi plăcute.
  • Identificarea întăririlor pentru cele două categorii de comportamente: O mulţime din comportamentele excesive pe care le facem, în ciuda intenţiei noastre de a le controla, se datorează faptului că realizarea lor produce întăriri imediate chiar dacă sunt minore (vorbitul la telefon, sau necesitatea de a mai bea o cafea, reveria in faţa colii albe, etc.),  iar costurile, penalităţile vin cu mare decrement temporal (mai am timp pana la examen, sau licenţa este inca departe, iminenţa unui eşec nu este conştientizată la cotele reale) .
  • Aplicarea sistematică a întăririlor. Ne aranjăm întăririle încât să fie contingente cu progresele făcute. Recompensele pe care, adesea, ni le oferim aleatoriu, după “cheful propriu”, pot fi folosite într-o manieră mai sistematică, pentru a consolida progresele obţinute. Dacă cafeaua e o recompensă, atunci o folosim după realizarea comportamentului ţintă (ex.: o oră de studiu), nu înainte.

În realizarea comportamentului dezirabil, persistenţa în sarcina este un factor esenţial implicat în stingerea comportamentelor indezirabile şi eliminarea întăririlor pentru comportamentul indezirabil extincţia.

  • Întărire intermediară şi generalizarea comportamentului dezirabil. Facem public angajamentul (scriem prietenilor, declarăm intenţia de schimbare în faţa unor persoane semnificative pentru noi. Ne folosim de reguli “nu mă ridic de la masa de lucru, indiferent cât de eficient lucrez ”, iar după aceea mă recompensez cu o discutie cu membrii familiei, sau verificarea casuţei poştale, sau citirea unei reviste etc.)

Ei bine, cum reusim sa persiatam in sarcina? Psihologii ne sugereaza, urmatorul plan, de pildă, replanificăm momentul desfăşurării unei activităţi dacă observăm că realizarea ei anterioară era mereu perturbată. Degeaba ne propunem să citim începând cu ora 19 , când de regulă, tocmai atunci se întorc ceilalţi membrii ai familiei de la serviciu şi intră la noi în cameră, pe rând, să ne salute şi să mai schimbe o vorbă”. Mai bine începem studiul la 16 şi folosim întâlnirile şi discuţiile de la 19 ca pe o recompensă.

Reorganizăm mediul astfel încât să ne amintească mereu că avem un obiectiv în controlul propriului comportament (ex.: punem pe birou agenda cu programul zilnic de studiu, masa de lucru să nu conţină decat foaia, instrumentele de scris şi documentaţia cu bubliografia de specialitate, avem grijă ca telefonul să fie închis, să nu avem televizorul în camera de studiu).

Căutăm să obţineţi suport social pentru schimbare (ex.: facem apel la familie, prieteni, persoane cu experienţă, căutăm compania celor care au aceleaşi obiective ca şi ale noastre, care să ne ajute în realizarea obiectivelor, să ne întărească comportamentele pozitive, să ne atragă atenţia asupra sarcinii etc.).

Psihologii spun, ca procedurile de accelerare a comportamentului foarte rar sunt folosite izolat, ele fac parte din pachete de tratament, fiind folosite în diverse combinaţii, în funcţie de specificul prolemei pe care dorim să o rezolvăm.’’

 Psiholog Stela Neamt- Cluj